Escapade. Muzicale

Condimente culturale

(pentru că există bucăți din cărți sau din viață pe care nu ai cum să le descrii, dar trebuie să le dai mai departe. în 2015, parte a procesului de a dărui ceea ce primesc frumos, revin escapadele din bucătărie. literare sau muzicale, după caz)

Azi e despre începuturi. De săptămână. De scris. De povești. De relații. De gânduri. De drumuri.

Iubesc începuturile. Cu tărie, cu încredere, cu naivitatea de a crede în viața cu norișori roz și pufoși, cu credința că fiecare început ascunde în spate potențialul acelor povești pe care vrem să le împărțim cu nepoții. Cumva, de niște luni bune (un an și mai bine) m-am ancorat în concret și în prezent și n-am mai văzut începuturile cu ochi buni. Le-am primit cu teamă. Cu analiză rece care, de cele mai multe ori, scotea din începuturile mele roz cele mai gri scenarii. Stare contradictorie.

A existat totuși, în permanență, o umbră de bine. Oameni frumoși din viața mea au scris începuturi (profesionale, personale) și mi-au arătat că se poate. Că există fragilitate, dar în oricâte bucăți ai fi rupt la un moment dat, dacă ai un dram de curaj și dacă mai ești capabil să visezi poți începe un nou drum. Și redescopăr, o dată cu ei, câte ceva despre mine. Iar începutul ăsta de vară m-a prins începând să. Cu zâmbet. Și norișori roz și pufoși. Și chef de ducă și descoperit. Și așa-i de bine că îmi vine să îmi scriu pe fiecare colț de perete să nu uit să încep ceva în fiecare zi. Că, vorba unui cântec de pe un album ce va să fie foarte curând, #emaibineașa 🙂

Piesa asta mi-a însoțit dimineața. Semn de început liniștit, cu gânduri frumos așezate. Ceea ce vă doresc și vouă, că doar e luni și se anunță soare (ps: cei doi domni au multe piese simpatice, bune de liniștit stările de agitație ce vin o dată cu începuturile. De pus în playlist și savurat oricând e nevoie 😀 ).

 

 

Written by Oana

Leave a Reply

%d bloggers like this: